Luna de pe cer

Un mic sondaj printre cunoștințele nostre poate fi lămuritor: din zece șoferi cu mașini pe care-i știm, maximum doi au în dotare câte o lopată. Că așa suntem noi, buni la teorie – cine nu știe ca pe zăpezi ne trebuie lopeți?! – dar la practică îi lăsăm pe alții. Sau așteptăm intervenția autorităților.

Numai că nu întotdeauna e normal să vină alții să ne scoată mașina din parcare, eu aș zice chiar că e obligația cetățenilor. Taxele pe care le plătim nu sunt pentru așa ceva, banii n-ar trebui irosiți pentru nimicuri. Ne-am învățat să ne uităm cum ninge și – ca „handicapații” care claxonează la semafor încă de la galben – abia așteptăm să spunem că primăria (oricare ar fi ea) nu face, nu drege. Am mai scris despre cum e la alții, în Danemarca, de exemplu, poate n-ar fi rău să nu fim mai catolici decât Papa.

Acuma, despre Bacău. Nu știu să spun dacă se face bine sau rău, nu e important ce cred eu. Dar am fost toată săptămâna trecută prin vestul țării. În Sibiu și Brașov, de exemplu, că tot apar ca exemple pozitive din oficiu, deszăpezirea se face cam ca în Bacău, n-am văzut zăpadă curățată pe alei și străduțe, doar pe arterele principale.

Aceeași situație, că nu mă poc abține, e cu ornamentele de iarnă. De-a lungul vremii, am fost pe-afară, nicăieri nu se face atâta risipă de beculețe colorate, ca în România. Uitați-vă la poză, e din Sibiu, ceva mai kitschos n-am văzut! Da, orașul lui Klaus e penibil, din punctul ăsta de vedere!

Chiar și așa, în afara centrelor orașelor și a parcurilor de distracție, nu se pun oramente speciale de Crăciun. La noi, mai auzi câte-un țărănete frustrat că nu i-a pus primăria beculețe colorate în Cartierul CFR, în fața porții, pe unde trece numai el cu mă-sa și, eventual, calul lui.

În România, orașele au frumoase numai centrele istorice, în rest, sunt la fel de urâte (să vă spun că sunt pline Sibiul și Brașovul de blocuri izolate termic în mozaic, adică unii da, alții ba?). Bacăul n-are, din nefericire, un centru vechi, iar asta nu se poate repara și nu e nimeni ca să poată fi tras la răspundere, așa că e gri- urât. Nici zonele „moderne” nu ajută, pentru că am avut arhitecți imbecili, care au creat monștri, nu clădiri. I-am numit, mai demult, idioți cu planșă.

Nu E.On taie panglici

Ce e de făcut? În primul rând, să nu ne mai tânguim, să nu ne mai dăm de ceasul morții aiurea. În al doilea rând, să facem constatarea că avem un Consiliu Local slab, unul dintre cele mai slabe din câte a avut Bacăul, la fel cum, la nivel național, avem cel mai slab Parlament. Prin urmare, inițiativa trebuie să vină de la executivul local (conducerea Primăriei) și de la societatea civilă  – nu mă refer la asociațiile înființate de partide ca să-și poată infiltra observatori obedienți în secțiile de votare, ci la alea vocale și vocaționale.

În domeniul urbanismului, trebuie pus aprig piciorul în prag, prea dă fiecare cu bidineaua după cum îl taie capul. Musai date amenzile prevăzute deja în legi și HCL-uri, chiar cu riscul pierderii unor voturi. Situația e suficient de albastră din alte motive, ca să nu-și mai facă nimeni griji pentru asta, e posibil chiar ca oamenii să aprecieze măsurile ferme, dacă sunt mediatizate corect. La punctul ăsta, cred că trântorul din fruntea Poliției Locale trebuie schimbat și alungat cu șuturi în cur, e prea nărăvit la cele rele.

Apoi, orașul trebuie colorat frumos. Pe străzi, de exemplu, se pot face unele marcaje colorate – am văzut pe la alții. Și unele imobile alese strategic ar putea fi reabilitate vizual, ca să schimbe naibii imaginea stătută a Bacăului. N-avem nici măcar niște semne ca lumea la intrările în oraș, parcă suntem de nivelul Buhușiului!

N-ar strica trasarea unei strategii pentru piste de biciclete. Eu nu le simt nevoia și nici nu e o mare cerere, dar aceasta trebuie creată. Dacă vor vedea că au pe unde circula, tot mai mulți oameni vor folosi bicicletele ca să se deplaseze la muncă sau pentru agrement. Important! Degeaba se fac piste, dacă nu sunt ținute libere, adică dacă polițiștii locali nu împart amenzi pentru cei care le blochează. Aici revenim la trântorul de mai sus.

N-ar strica un pic de rigoare în lucrările care se fac. Pe oameni nu-i interesează că, după ce se asfaltează o stradă, ridicările la nivel trebuie să le facă regia de apă ori E.On Gaz. Chiar așa! Cine-și rupe mașinile în bortele din oraș datând de doi-trei ani înjură primăria, el n-are treabă cu E.On, că nu E.On taie panglici inaugurale.

În fine, maidanezii. Eu înțeleg problema cu ANSVSA, care a blocat ecarisajul. Pricep și că e scump să respecți normele, dar sunt sigur că se pot găsi bani, nu stă primăria în câteva sute de mii de euro. Nu sunt hingheri? Chiar nu se poate externaliza activitatea asta? În trei luni, câteva firme private cu 100 de „vânători”, ar face curățenie în oraș, ar umple adăpostul cu haitele periculoase ale Bacăului. La cât de nervoasă e populația pe faza asta, nici nu mai e nevoie de veterinari pentru castrare, s-ar oferi mulți cu unghierele s-o facă.

Marile proiecte de infrastuctură sunt importante, dar oamenii sunt mai atenți la nimicurile de zi cu zi, care le fac viața amară. Degeaba se asfaltează o stradă ca-n palmă, dacă durează trei ani să fie ridicate la nivel gurile de aerisire și canalizare. Practic, mai bine nu s-ar asfalta. Un om mușcat de-un maidanez e dușman de moarte al oricărei administrații, nu poate fi îmbunat cu tichete de Crăciun și Paște.

În locul beculețelor colorate, mai bine s-ar băga în priză stâlpii din oraș și s-ar schimba la timp becurile. Probleme cu E.ON? Conferință de presă! Scandal! Să iasă edilii nervoși și să spună cine-i vinovat! De fapt, la fiecare problemă, trebuie o conferință de presă. S-a contestat o licitație? Primăria să fie prima care s-o anunțe. S-a rasolit alta? Să iasă imediat și să spună cu sinceritate de ce și cum, să fie transparență, să știe cetățenii ce se întâmplă, să tragă ei concluzii în cunoștință de cauză.

În caz contrar, opinia publică se informează din alte surse, nu întotdeauna echilibrate sau bine intenționate.

Cam astea am avut să le scriu, la început de an. Implicarea cetățenilor este cea mai importantă, de la deszăpezirea propriei parcări și a trotuarului din fața blocului, până la participarea la actul decizional. Vrem prea multe de la primărie și, dacă ni se dă, nu suntem niciodată mulțumiți. Dar nu suntem în stare să ținem o lopată, în portbagaj.

Și, la naiba, să-i pocnim peste bot pe nesimțiții care-și aruncă mucii din nas direct pe trotuare, ce dracu, doar nu suntem în India!