Să vedem un pic istoricul așa-zisei Case „Vasile Alecsandri”:
«Cere de cinci ori mai mult decit a dat in 2010
Pana in vara anului trecut, terenurile si imobilele din strada George Apostu nr. 9 s-au aflat in proprietatea Societatii Infoterra, o firma italiana cu sediul in Bacau, care le-a cumparat in iulie 2000 de la Florica Victoria Urziceanu din Bucuresti, cu suma de sapte sute sapte zeci de milioane de lei (37 de mii de euro).
La acest pret a achizitionat, dupa cum se precizeaza in actul de vinzare cumparare, o suprafata de 1416 metri patrati de teren, plus o casa din doua corpuri, dintre care „un corp cu coloane, monument istoric si de arhitectura de interes national aflata pe o suprafata construita de 296,61 de metri patrati”. Cumparatorul stia, fapt precizat si in act, ca intra in posesia unui imobil aflat pe lista monumentelor de patrimoniu protejate de lege.
In iunie 2010, aceeasi proprietate trece din posesia societatii italiene la cetateanul italian Maggi Mario, care o cumpara cu 50 de mii de euro. Practic afacerea s-a incheiat intre Maggi Mario si Maggi Mario, pentru ca italianul a fost mandatarul administratorului unic al firmei Infoterra, Nunziante Tamara, si al asociatei Maggi Marta.
Adresa locului de nastere a afaceristului, mentionata in actul de vinzare – cumparare, este aceeasi cu adresa domiciului adiministratorului unic al firmei Infoterra, Nunziante Tamara.»
(Ziarul de Bacău, ianuarie 2011)
Practic, ce s-a întâmplat în toți anii ăștia? Proprietarul a pompat lobby, inclusiv în campanii de presă, ca să crească valoarea imobilului prin crearea aurei de monument istoric. E drept, nu toți ziariștii au pus botul, dovadă stă și articolul citat mai sus. Despre rolul profului universitar Ioan Dănilă n-are sens să mai speculez, pare, în cel mai nefericit caz, un taliban cu ochelari de cal (am mai scris).
Ieri, reprezentantul italianului apropitar a spus public, citat de Deșteptarea, că imobilul nu mai e „Casa Alecsandri”, n-a fost niciodată, și s-a cerut declasificarea imobilului, ca să poată fi vândut cu tot cu teren pe piața liberă. Câștigul nu va mai fi la fel de mare, dar prețurile asigură oricum oareșce profit.
S-a prins toată lumea că s-a încercat o escrocherie, iar limbricii au fost complici, pentru niște „colazione”?
Lasă un răspuns