Dacă aș fi fost Sechelariu

Dacă aș fi fost Sechelariu și aș fi încasat-o de la Stavarache la faza cu retrogradarea echipei, aș fi folosit momentul ca să fac scandal mediatic. Televiziunea ar fi vârf de lance, dar și ziarul, radioul ar fi luat parte la război.

De exemplu, sâmbătă, aș fi mutat acolo, în fața stadionului, un mini-studio și l-aș fi pus pe Botin să trăncănească la botu’ calului. Cu invitați, cu oameni disperați, dezolați, distruși că nu intră echipa în teren. Dacă sunt, dacă nu, aș fi adus cei doi pensionari care tot sună la Botin și l-ar fi înjurat pe Stavarache. Sau aș mai fi tăiat din leafa lui Limbă și aș fi plătit niște reclamanți.

Pe ecran ar fi rulat imagini cu echipa în zilele de glorie (alea când erau în A și se zbăteau să nu retrogradeze, că altele nu-s). Telefoane în direct cu mai-marii FRF, antrenori de Divizia A, glorii ale fotbalului. Nu din Bacău, că nu avem, dar la nivel național. Găsit oameni pricepuți la imagine, care să spună ce înseamnă pentru un oraș să aibă echipă de fotbal.

Transmisiunea ar fi început dimineață și s-ar fi terminat seara.
În paralel, aș fi scos ziarul Deșteptarea pe tema asta și l-aș fi distribuit moca în oraș. Piețe, târg, biserici, parc, crâșme. La radio ar fi urlat Sereș a deznădejde toată ziua, ar fi intrat în direct oameni sfâșiați de trista veste a căderii din B în C.

Eu, Sechelariu, aș fi ieșit din casă și aș fi stat de vorbă cu oamenii, în fața stadionului. Calm, aș fi explicat și ultimului trecător care e versiunea mea. Tot calm, aș fi fost invitat la TV și radio, unde n-aș fi plâns, n-aș fi răcnit, nu m-aș fi dat cu curu de pământ. Aș fi fost rezonabil. Aș fi fost credibil.

Ce n-aș fi făcut:

• n-aș fi trimis cameramanii toată săptămâna, inclusiv în uichend, prin biserici să filmeze slujbe pentru Papesa Laudieta.
• n-aș fi lăsat subiectul să aștepte până luni, când e zi de lucru, oamenii au alte griji, nu stau să-mi plângă mie de milă.
• n-aș fi angajat cretini.