Autodenunțul unui borfaș cu presă

Dan Diaconescu? Ooo, dar avem și aici, pe meleagurile nostre. Dovada este un autodenunț de la un patron de presă, pe care l-am primit cu mare bucurie. E mai greu de citit, că e pătat cu lacrimi abundente, dar…

Scrisoare deschisă către oricine

Bună ziua, eu sunt mare patron de presă locală și mă ocup cu șantajul. Am ajuns și cu funcție mare, timp de opt rodnici ani. Mă simt jignit că tocmai eu am fost ocolit de organele de anchetă, chiar acum, când sunt netransportabil și pot să le dau flit cu acte medicale. Ce vreau să spun e că eu nu sunt un bou, ca Diaconescu, să mă bucur la 200.000 de euro și să fiu nevoit să mă umilesc la niște primari de la țară. Eu mi-am clădit un trust de presă pe bani publici și publicitate scoasă cu forcepsul de la oricine mai vroia să miște ceva prin oraș. Cât am fost primar, am pus mâna pe vreo 70 de hectare de intravilan. Da, sunt mare om, mare caracter. Am jonglat cu destine, am strivit oameni deștepți sau nevinovați, am fost nemilos cu opozanții. E vorba de cei pe care nu i-am cumpărat sau nu i-am făcut sclavi.

Da’ revin la șantaj, că m-au podidit lacrimile de nostalgie. De vreun an și jumătate, mă ocup cu cel mai mare șantaj practicat până acum. Slugile mele au ordin să-l atace la jugulară pe un primar. Ăla care mi-a luat locul. He, he, he… sute de mii de euro? Da’ ce-s prost? Eu fac șantaj la nivel înalt, pe sume mari. Am depășit faza când șantajam benzinarii pentru 100.000 de euro. Acum șantajez pentru 20 de milioane de euro. Terenuri, fotbal, autorizații, subvenții. Cam de toate. Pentru că așa facem noi, borfașii de presă.

Gata, acuma mă opresc din scris, ca să o expediez înainte de închiderea poștei.

Luciane, dă o limbă și pe timbru ăsta, că nu se lipește! Laurențiu, șezi!