Primarul Romeo Stavarache, vicepreșdinte al Comitetului Regiunilor Europei, a acordat un interviu pentru site-ul CoR despre regionalizarea României.
În principal, primarul Bacăului și-a exprimat speranța că regionalizarea va fi o decizie internă, luată în urma unor dezbateri, nu impusă internațional. De succesul operațiunii ține modernizarea României.
Care ar fi avantajele regionalizării/descentralizării?
Cred că ar fi corect să vorbim în principal despre evidentele avantaje ale regionalizării, deoarece eventualele dezavantaje ale acestui proces ar putea apărea dintr-o strategie gândită greșit sau insuficient aplicată. Însă avantajele nu vor apărea dacă la nivel național nu vom trata această problemă extrem de serios, dacă deciziile pe care le vom lua nu vor fi rezultatul unor dezbateri publice foarte serioase.
Modernizarea României și finanțarea de proiecte de anvergură care să servească unui număr cât mai mare de locuitori, acestea sunt chestiunile care trebuie să ne preocupe acum. Toate acestea sunt posibile dacă oamenii politici implicați în procesul de regionalizare sunt pe deplin responsabili și sunt în stare să gândească un proces de regionalizare care să permită finațarea de proiecte integrate.
Şi dezavantajele?
Așa cum spuneam, eventualele dezavantaje pot apărea doar din strategii greșite și din canalizarea energiilor spre lupte interne de genul cine va conduce regiunea, unde va fi capitala etc. Mult mai important este să ne așezăm la masa dialogului și să propunem proiecte pentru exercițiul bugetar al Uniunii Europene 2014 – 2020. De altfel, eu am propus, pentru că există un interes față de viitoarele capitale ale regiunilor, conducerea, pentru o anumită perioadă, prin rotație. Cred că este soluția cea mai bună pe care o putem adopta acum, deoarece 2014 bate la ușă și, repet, mult mai important este să pregătim proiecte și să recuperăm în viitorul exercițiu bugetar ceea ce nu am reușit în perioada 2007 – 2013. Experiența anterioară ne-a dovedit că nu suntem pe deplin pregătiți pentru absorbția fondurilor europene și riscăm același lucru și în viitor.
Care ar fi criteriile de care ar trebui să se ţină cont în mod obligatoriu în procesul de regionalizare/descentralizare?
Principiul subsidiarității, atât de necesar și destul de bine promovat la nivel european, este prea puțin respectat în România. Când vorbim de alocare de fonduri de la nivel central trebuie avute în vedere criterii de necesitate și eficiență, ori acest lucru nu se respectă întotdeauna. Orice guvernare locală trebuie să plece de la nevoile directe ale comunității, ale cetățeanului. Din acest punct de vedere, regionalizarea poate rezolva această problemă, cu condiția ca toți factorii implicați în luarea deciziilor să se așeze la masa dialogului, să gândească și să pregătească proiecte ce pot fi finanțate din bugetul Uniunii Europene.
Încheierea de parteneriate durabile rural – urban este cheia spre o dezvoltare corectă, echilibrată, o dezvoltare care să elimine decalajele deja existente. Dialogul și proiectele serioase vor face ca întreaga populație să se regăsească în acest proces de regionalizare. Însă, atunci când vorbim de dialog să nu ne limităm doar la dialogul local, ci să avem în vedere dialogul național și european.
Care ar fi scenariul perfect al regionalizării pentru dvs. şi comunitatea pe care o reprezentaţi? Puteţi identifica un model european de regionalizare care s-ar aplica cel mai bine României? (modelul polonez, german…)
O dezvoltare teritorială echilibrată și necesitatea ca deciziile să fie luate în raport cu nevoile comunității. Apoi, militez pentru permanenta consultare a administrațiilor locale în luarea deciziilor, deoarece există în momentul de față comunități și regiuni insufiecient consultate mai ales în ceea ce privește finanțarea investițiilor pe infrastructura de transport, prin Fondul de Coeziune. Nu este neapărat nevoie să împrumutăm în totalitate un model existent.
România poate avea propriul model de regionalizare, cu condiția ca acesta să-și dovedească eficiența, fără a renunța la experiența celorlalte țări, experiență care nu este de neglijat. Îmi doresc o regionalizare care să nu fie impusă de peste hotare, o regionalizare care să aibă sprijinul a cel puțin unei jumătăți din populație, o regionalizare ale cărei rezultate să poată fi exprimate într-un singur cuvânt, iar acest cuvânt să fie modernizare. Ca om politic liberal, având și experiență europeană, doresc o regionalizare care să fie rodul unei dezbateri publice extrem de serioase și nu asumată politic.
– sursa: coreuropa.eu.
Lasă un răspuns