Discuțiile despre exploatarea sau neexploatarea cu cianuri a aurului de la Roșia Montană s-au precipitat până la cel mai înalt nivel. Mai întâi, pedeliștii din Parlamentul European au fost singurii care au votat contra interzicerii cianurilor. În paralel, dar și după aceea, ample campanii de manipulare a opiniei publice, finanțate cu bani storși din câștigurile viitoare.
România se poate descurca și fără aurul de la Roșia Montană – de fapt, fără mica parte ce i-ar reveni din exploatare. Dacă e în criză de bani, poate repeta faza cu împrumutul extern. Pentru o cauză corectă, românii ar accepta calm o nouă împovărare.
Acum, s-a bulucit președintele acolo nu e locul lui, în sprijinul deschiderii exploatării. I-a mințit pe oameni că țara nu mai are aurul vândut pentru salarii și pensii. Minte că murim fără aurul de la Roșia Montană. Explicația reală ar putea fi nevoia masivă de bani pentru alegeri, după modelul recent de la Neamț. Plus că e nevoie de bani și pentru după aia.
Pentru prima oară în istorie, un politician mănâncă rahat și rămâne cu resturi de aur printre dinți.
Nu e treaba lui, într’adevăr, da’ şi eu sunt pro în legătură cu proiectul. Ar fi fost de preferat să extragă aurul o firmă românească, da’ firmele noastre nu ştiu să facă afaceri decât cu statul şi să paseze Rompetrolu’ de la una la alta 😛
Florin Ruşanu » Eu, daca ar fi sa fie si daca ar fi sa aleg, as prefera una straina, ca poate-si plateste impozitele. Oricum, problema mea principala e cu bagaciosul Basescu.
Cu comisionul de la RMGC ramane PDL sa guverneze prin „alegeri libere” inca 12 ani.