Ei au decis că data trecută au fost „peste 1000”, iar ieri „peste 600”. E dreptul lor să numere, e libertatea lor să nu le convină cât am numărat eu: maximum 300, mai puțin ca duminica trecută. Puteam să scriu că au fost trilioane, ar fi fost o minciună, dar ei ar fi fost fericiți cu ea, presa ar fi fost liberă, din punctul lor de vedere.
Problema e falsă, pentru că nu contează câți oameni protestează. E suficient un singur om să aibă dreptate și să iasă în stradă, după cum se poate întâmpla ca mulțimile să greșească. Ce facem cu omul ăla, care își apără singur opinia, adevărul, drepturile? Îl excludem, pentru că noi operăm numai cu mulțimi? De la cât începe o mulțime, de la 1, 2, poate de la 3, de la 1.000? Cine stabilește limita inferioară?
E greșit să ne încrâncenăm pe numărul participanților la un miting, la fel cum este eronat să ne raportăm la numărul votanților, pentru că nu știm ce doresc cei care au stat acasă, putem doar specula. Din nou, e dreptul manifestanților/votanților să creadă că oamenii de după perdele sunt de partea lor, dar se amăgesc singuri. N-ai de unde ști, după cum unii ar vrea să participe, dar nu doresc să gireze prin prezența lor vreun politruc în blană activist civic, care se isterizează aiurea pe Facebook.
În fine, e de speriat câtă intoleranță au unii în creierașe. Să scrie presa ce vor ei, că dacă nu…
Chirilescu pare ca nu a evoluat deloc… la fel de imatur si la fel de pupacios al doctrinei Bercaniene este chiar daca a parasit TDL de ceva ani. Uneori mi se face mila de omul asta.