Mă mândresc cu Domnul Primar și sunt frustrat că nu găsesc suficiente cuvinte alese ca să-mi exprim starea de bine și siguranță pe care o am de când administrația locală l-a cuprins. Păunescu de-aș fi, poate aș reuși să-i dedic versurile înălțătoare pe care le merită… Dar nu sunt, încerc din răsputeri să mă exprim pe măsura posibilităților modeste, dar mânat de sentimente înălțătoare.
Cu Domnul Primar în fruntea Bacăului, realizările mărețe nu s-au lăsat așteptate și pur și simplu nu-mi încap în piele de bucuria care mă încearcă zi de zi știind că avem, acolo, de veghe la harta orașului, un genial Strateg, un Constructor semeț, un Arhitect al Viitorului.
Deși sunt incapabil de odele pe care Edilul Absolut le merită, pot, totuși, să-i mulțumesc din toată modestia pentru cum a ajuns Bacăul. Infinite sunt domeniile în care administrația condusă de Dl. Primar a dus orașul pe noi culmi de civilizație și progres, dar trebuie să recunosc că, în ultima vreme, m-a impresionat exotismul senin pus la dispoziția tuturor.
În Sahara n-am ajuns, dar ce bucurie pe mine, un nimeni, să ies din casă și să simt cum firicelele de nisip, praf și azbest purtate de vânt îmi sablează obrajii! Mă și imaginez aventurier pe Arrakis, ieșit pe dune fără costum de fremen… Ce aventură, ce adrenalină, ce bucurie!
Mulțumesc, Domnule Primar!
Lasă un răspuns