Te-ai gândit vreodată la ce folosesc hârtiile alea numite „repartiție”? Îți trebuie neapărat, altfel nu te poți angaja. Chiar dacă ți-ai găsit singur un loc de muncă, ești trimis după o „repartiție” de la AJOFM. Acolo, există un birou cu o tanti acră, se uită absent pe hârtia ta și îți dă un număr de înregistrare. Cu documentul, te întorci la angajator și gata, îți poate face contractul.
O să spui că trebuie să fii luat în evidență de stat, dar știi bine că nu e așa. Statul știe despre tine când se înscrie contractul tău de muncă, „repartiția” e doar o foaie fără valoare, deoarece nu obligă pe nimeni la nimic. Dacă nu ți se mai face contract de muncă nu contează. La ce e bună atunci „repartiția”?
Păi ca să se poată lăuda că 10.000 de persoane și-au găsit job prin AJOFM. Îți dai seama? O întreagă mașinărie, ca să pară că ți-au găsit ei loc de muncă și să-și justifice existența.
Statul isi inventeaza hartii care sa-i justifice obezitatea.
As fi crezut ca ai ratat articolul.
Cred ca a mai fost postat, avand mai putine argumente.