Emil Hurezeanu va fi ambasador la Berlin

Pe de-o parte, îmi pare rău că Emil Hurezeanu pleacă ambasador la Berlin, este una dintre puținele voci echilibrate, inteligente și culte cu acces (și succes) la sticla televizorului. Pe de altă parte, mă bucur că în garnitura ambasadorilor României au loc și oameni ca Hurezeanu. CV-ul lui e public, a lucrat la Europa Liberă, Deutsche Welle, înainte și după Revoluție. Alte date despre el, găsiți pe Wikipedia.

Trist este că numirea lui a fost însoțită de un cor de fluierături din partea colegilor de breaslă, care nu suportă sub niciun chip că unul dintre ei se califică pentru un post atât de important. De câte ori un ziarist încearcă să se ridice în politică, afaceri, administrație, este călcat în picioare de indivizi care își dovedesc, de fapt, conștiința lipsei propriei valori.

A comentat și Cătălin Tolontan penibilul comentariilor negative la adresa lui Hurezeanu:

„Mereu ne plîngem că nu avem oameni de calibru în serviciul public. Dar, ori de cîte ori, îi obținem, îi tratăm ca pe Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Sever Voinescu sau Mircea Mihăieș.
Sînt doar cîteva exemple, situațiile dureroase au fost mai multe. Cînd se întîmplă, nu statul îi cadoristește cu funcții, ci ei ne răsplătesc prin implicare.

Însă, aproape de fiecare dată, oamenii pleacă avînd sentimentul sacrificiului inutil, însoțiți de murmurul omniscient, ”lasă că știm noi mai bine ce ați profitat…”. Iar de cînd au apărut triburile postacilor pe net, greața este garantată”

– sursa.

Și cine îl critică pe Emil Hurezeanu? În general fanaticii cu trese pe umeri, iritați de luciditatea cu care ziaristul a descris spectacolul uneori exagerat al cătușelor televizate și al linșajelor mediatice.

Unul dintre acuzatori este Dan Tapalagă. El a scris despre „răsplata” pe care Klaus Iohannis i-ar acorda-o lui Hurezeanu, sub forma unei sinecuri. Acum, la o vorbă, poate era bine dacă Tapalagă își turna mai întâi cenușă în cap, pentru că el a fost amploaiat la ministerul condus de Monica Macovei, deși CV-ul lui n-avea legătură cu domeniul. Emil Hurezeanu însă, deși nu e diplomat de carieră, are în CV date suficiente despre calificarea pentru postul de ambasador în Germania.

Mai mult de jumătate dintre ambasadorii României sunt total inadecvați slujbelor pe care le au. Despre sinecurile lor nu scrie nimeni, pentru că n-au fost colegi de breaslă cu ziariști intransigenți și roși de pizmă.