Câteva întrebări legate de subiectul banilor pe care Steaua îi datorează FCM Bacău. Mai întâi, decizia mi se pare corectă, așa cum am mai scris. Apoi, ca nespecialist, am niște semne de întrebare, legate de ceea ce a publicat azi Deșteptarea în ediția
de print.
Deși știm că apelul la TAS a fost făcut de Steaua, în documentul (facsimil sus) din ziar citim despre „le recourant, qui succombe”. Adică apelantul, care a murit, pentru că, în Elveția, recourant = autor al unui recurs.
Cum Steaua n-a murit, ba dimpotrivă, iar singurul deces de care am auzit e al lui Sechelariu, ce concluzie să trag?
Apoi, de ce „le recourant, qui succombe”? De ce e menționat ca apelant decedatul și nu FCM Bacău, care în acte încă n-a murit? În minte îmi vine episodul tragi-comic dinainte de 1996, când Sechelariu a vândut doi fotbaliști ca mijloace fixe. Sigur, acum e altceva, dar e mai rar să auzi că o persoană fizică are acte de proprietate – mă rog, contracte – pe jucători de fotbal.
Și ultima întrebare, unde-a dispărut articolul de pe site-ul Deșteptării?
Suspecta treaba
articolul „Trimful dreptatii…” este …nu l-au scos…
L-or fi repus, in cele din urma…
Mdaaa, foarte suspecta treaba, intr-adevar ….:-) Florine, se vede treaba ca arunci rationamente fara minime edificari. 1 .succombe in romana se traduce si cu a pierde, a ceda, a cadea in pretentii , asa ca acum totul e clar , nu ? 2.La tas , apel a facut fcm Bacau si nu Steaua, ca ultima a castigat la instantele sportive ale frf ului. Deci recurs la Laussane , la Tribunalul Federal a facut Steaua, care pierduse la Tas.Simplu , nu ? Dar tot suspecta ramane treaba , daca asa zic cititorii tai ….
Acum pare mai clar.