Pe 3 mai, e Ziua Libertății Presei, prilej să spun și eu câteva vorbe, pornind de la o întâlnire la care am participat vinerea trecută. Era ceva legat de Capitala Tineretului, proiect de care se ocupă câțiva tineri entuziaști ce păreau curioși cum cred ziariștii că ar trebui să se deruleze colaborarea din anul ce urmează.
O presă prea bătrână
Un nene a zis – corect – că el e cu printul și trebuie să știe despre evenimente cu 2 (două!) zile înainte să se întâmple, pentru că e musai să-și respecte cititorii de pe hârtie. N-am să comentez ce fel de cititori are printul, am observat însă gazdele cum se uitau politicoase și înțelegătoare, dar cu privirile nițel încrucișate. „Cu 2 zile înainte, în era internetului, a Facebookului!”
Alt ziarist i-a întrebat pe tineri de ce nu fac evenimente „contra” cuiva. Adică, practic, de ce nu politizează un eveniment nonpolitic. Sau de ce nu fac tinerii un lanț uman în jurul stadionului. Pentru că da, tineretul și sportul îs totuna. Probabil nici la ora asta tinerii n-au înțeles ce au fost chestionați.
Eu, agasat de modul isteric în care am fost „convocat”, le-am cerut să ma scutească de spam și să nu mă mai bage în grupuri de memento. Probabil, tinerii au acasă bunici la fel de iritați de mijloacele moderne de comunicare…
Ce vreau să spun: presa din Bacău e prea bătrână și nici leac nu prea are la problema asta. În primul rând, numărul ziariștilor care scriu de pe la evenimente – și nu doar preiau comunicate de presă – este foarte mic. Apoi, cei care încă mai scriu cronici originale (după cum îi taie capul) nu prea mai sunt tineri, nu au cum să rezoneze cu evenimentele la care asistă. De aici, e foarte ușor să se ajungă ca pe domeniul cultural, acoperit de „critici” și ziariști decrepiți, lăudaci și bucuroși că intră gratuit pe la reprezentații.
Viitorul presei, din acest punct de vedere, nu sună deloc bine, ziarele și televiziunile locale nu au bani să angajeze tineri, și nici nu cred că ar fi prea mulți doritori. Pe de o parte, tineretul crede că ziariști sunt cititorii de promptere de la tv, iar pe de alta, nimeni nu pare dispus să-și înceapă o carieră grea, pornind de la o leafă mică.
Rolul presei în Capitala Tineretului
Revenind la Bacău – Capitala Tineretului din România, se pune problema la ce le mai trebuie presă, de ce-o mai cheamă pe la conferințe de presă. Răspunsul e simplu. Pe Facebook, poți anunța evenimente, poți propaga idei, poți face cunoscute inițiative, ziarele nu te pot ajuta prea mult la faza asta.
Dar numai presa te poate legitima pentru ceea ce faci. Și când spun presă, nu mă refer la aia care – așa cum speră Federația Tinerilor din Bacău – preia papagalicește comunicatele de presă, ci la aia adevărată, care consemnează critic evenimentele și investighează cum se cheltuiesc banii.
Au adus lumina
În altă ordine de idei, așchia nu sare departe de trunchi, tineretul tot apucături moșnegești are. Știrea că au adus personal de la Timișoara titlul de Capitală a Tineretului vine la câteva zile după ce Papa de la Roma a conferențiat la TED, prin Skype…
Așa cum se aduce „lumina” de la Ierusalim, tineretul băcăuan n-a putut să facă un eveniment modern, pe internet, din „aducerea” titlului de Capitală a Tineretului.
În fine, involuntar, reprezentanții Federației Tinerilor din Bacău și-au stabilit șefii, au pus steagul pe sediul Primăriei. Nu cunosc procedura, poate așa e regulamentul, dar mă gândesc la faptul că tineretul putea să înfigă steagul în ceva care să-i reprezinte în sens mai strict, nu pe clădirea de la care le vin banii. Sau, dacă un astfel de simbol nu există, să-l inventeze.
PS. Am observat că s-a tranșat problema egalității de șanse între băieți și fete. Cu Chardonnay. Bravo, fetelor!


Lasă un răspuns