În ultimele luni, o sumedenie de angajați pe la partide sau postaci free-lanceri au prestat într-un ritm infernal. Alegerile au trecut, oamenii ăștia au mințile varză, după atâtea fraze-șablon pe care le-au tot scris pe mii și mii de site-uri. Ce facem cu ei?
Realitatea crudă este că ei altceva nu mai știu să facă, au stat prea mult pe aceleași litere ale tastaturii, îs total zăpăciți. Mulți dintre ei, deși nu mai sunt plătiți, au văzut că au pierdut și au luat-o pe cont propriu. Sau au câștigat și au impresia că e victoria lor. În ambele situații, și looserii, și învingătorii, o iau personal, pe panta fanatismului.
Am mai văzut sindromul ăsta la niște fanatici din Bacău. Unii care au lins pe bani un baron local și chiar după ce individul a murit și nu mai sunt plătiți ei continuă „lupta” de demolare a dușmanilor fostului stăpân. Unii nici n-au fost capabili să scrie despre condamnarea lotului care a furat jumătate de Bacău, atât de spălați pe creier sunt. Trăiesc din mită scriind gratis pe la ziare credule.
La nivel național, avem problema asta, ce facem cu plutonul de postaci și scribi fanatici? Unii deja îl erodează pe Klaus Iohannis, deși omul nici n-a preluat funcția, alții rod cu poftă la piciorul lui Victor Ponta. Unii dintre ei s-au angrenat în „bătălia pentru Republica Moldova”, dar eu cred că e prea puțin. Și ăia din tabăra câștigătoare, și cei care au pierdut pot fi trimiși să activeze în alegeri de prin Africa ori America de Sud. Ce, n-au și ăia nevoie de „democrație adevărată”?
– sursă foto.
Lasă un răspuns