A murit Nelson Mandela. Și ce dacă? Românii ar trebui să se ia „cu nevoile, cu neamul”, să-și vadă de ratele la bancă, ieșirile deloc punctuale ale lui Băsescu, autostrăzile tremurate ale lui Șova, minciunelele lui Ponta. Ce-avem noi că a murit ăla?
Și totuși, românii se emoționează, poate mai mult ca alte popoare, pentru că au și ei negri, dar niciunul n-a fost și nu este ca Nelson Mandela. Minoritarii României nu luptă pentru nimic și ajung la pușcărie pentru furt de fier vechi și crime. Alți minoritari se ocupă cu defrișarea pădurilor. Românii se emoționează și când își amintesc de Kennedy, care de la mare distanță pare că a fost miezul din dodoașca Americii.
De ce le pasă românilor de morții altora? Pentru că acasă la ei duc lipsă de eroi, cu puține și palide excepții, nu s-a sacrificat nimeni pentru ei. Ori poate așa-s ei, iarba vecinului e mereu mai grasă, că mereu o uită, de exemplu, pe Elisabeta Rizea.
Si ce treaba are Rizea?
Comemoreaza-l pe Alex Dumas tatal