Fericirea tranzitivă a maidanezilor

Statul român încasează bani din divertismentul numit vânătoare. Ai pușcoci, cartușe, pălărie, bani, costum? Poți cumpăra dreptul să împuști la o distracție

căprioare, mistreți, urși, iepuri, fazani.

De ce discriminăm maidanezii, să facem bani și de pe urma lor! Îi luăm de pe străzi, îi ținem în adăposturi, îi facem sănătoși, frumoși. Nu-i mai sterilizăm, ca să nu-și piardă vigoare. Îi ducem în pădure, după modelul vânătorii de la Balc organizate de Țiriac. Poc, poc, poc! Fiecare cartuș ar însemna bani la buget și mai puțini maidanezi prin orașe.

Până la urmă, ochii umezi ai unei căprioare nu diferă de privirea gingașă a unui câine.

Nu știu cum s-ar numi vânătoarea asta, dar ar fi tot o eutanasie, numai că maidanezii ar muri ca să fie fericiți oamenii. O fericire tranzitivă. La fel ca animalele sălbatice vânate legal.

Deci?

_{– foto mediafax.}