Alegeri pe 10 iunie 2012. Ce facem pe 11 iunie?

Alegerile locale au fost anunțate pentru 10 iunie 2012. Nu mai e mult și trec. Important e ce facem după scrutin, cum scoatem capul în lume. La ziariști mă refer.

De câte ori a candidat, mai puțin în 1992, Sechelariu și-a transformat angajații de la Deșteptarea nu numai în ziariști aserviți și propagandiști, dar și în susținători fanatici. Nu chiar sută la sută, dar majoritatea.

În 1996 și 2000, jurnaliștii pupincuriști mergeau pe stradă cu pieptul în față, mândri de victoria patronului, ca și cum ar fi fost a lor. Niciunul dintre ei nu mai lucrează la Deșteptarea, sunt sigur că le pare rău ce proști erau. Dacă nu le pare rău, atunci au rămas proști.

În 2004, cei care s-au ocupat de campania lui Sechelariu s-au implicat emoțional atât de mult, încât a doua zi după ce patronul lor a pierdut alegerile mergeau înfrânți, ca niște curci plouate. Era și dezastrul lor.

În 2008, fanatismul a renăscut, primeam de la redactori ai Tristului Deșteptarea mailuri de susținere a lui Sergiu Sechelariu. Pe unde mergeau, băteau toba cu Salvatorul Sergiu, Independentul Sergiu, Sine-Qua-Non-ul Sergiu. Erau convinși că e bine ce fac.

Suntem în 2012. Scenariul se repetă. Tristul înalță ode lui Sechelariu și atacă furibund primarul în funcție. La o pagină întreagă de acuzații, abia dacă descoperi propoziția de adevăr. Ziariști teferi la cap devin propagandiști furioși.

Și angajații unei alte publicații de atac la jugulară își promovează la disperare finanțatorii. „Care-i diferența între Arhitecții viitorului și Regionalu, omul faptelor? Niciuna, același umor involuntar al pupatului în cur. Inclusiv pe conturile personale de Facebook, ziariștii-propagandiști aleg benevol obediența.

Fraților, indiferent ce-o să scrieți perioada asta, nu uitați că există un 11 iunie. După fiecare rând de alegeri, am auzit numai m-a obligat, nu mi-am dat seama, chiar credeam, și ce mare lucru că am scris intenționat minciuni, am rate la bancă șamd. Numai că, de data asta, aveți o istorie știută, pe care să n-o repetați.

Nu scrieți lucruri iremediabile, cu gândul că nu le vede nimeni, pentru că greșiți. Oricum nu veți mai rămâne după alegeri, încercați să fiți solidari cu patronul, dacă așa vreți, dar faceți asta cu decență.