Treaba ziariștilor este să scrie despre orice le trezește interesul și se află în domeniul interesului legitim al publicului. Să scrie oricât, fără alte limite decât cele deontologice. Supărările celor vizați de articole n-au nicio importanță, ziariștii sunt datori să meargă până-n pânzele albe cu scrisul, indiferent de consecințele asupra altora. Fiecare cu meseria lui!
De partea cealaltă, și cei care devin subiect de presă au drepturi, indiferent în ce situație se află. E dreptul unui acuzat să creadă că nu are parte de un proces corect dacă este mediatizat cazul său. Realist vorbind, cu excepția procesomanilor, nimeni nu e bucuros că se scrie despre procesele pe care le are de dus.
Așadar, e dreptul și obligația ziariștilor să scrie, după cum e dreptul oricui să se supere, să se simtă slăbit în fața statului, când se scrie despre el. Indiferent dacă pe baze reale sau nu.
Romeo Stavarache a cerut și a obținut strămutarea dosarului „Apartamentul”, în care a fost deja condamnat cu suspendare, la fond, pentru tentativă de abuz în serviciu. Curtea Supremă a luat în considerare, deci, teama primarului Bacăului că, prin popularizarea cazului, sentința nu va fi dreaptă.
Pentru presă, asta nu înseamnă că și-a făcut rău sau bine treaba, nu înseamnă absolut nimic. Strămutarea e doar un drept pe care Romeo Stavarache și l-a câștigat nu în Bacău, ci la București, ceea ce în mod sigur se va comenta intens pe culoarele Curții de Apel Bacău.
Din punct de vedere politic, e jenant să-l vrei după gratii pe Romeo Stavarache, doar pentru a elibera arena. Pe de altă parte, nu știu, zău, de ce și-ar mai dori Romeo Stavarache un al patrulea mandat, după toate câte s-au întâmplat.
Dar voturile bacauanilor au fost bune?Stii dece vrea înca un mandat…pentru a sterge urmele si achitarea pîna la capåt a unor „contracte”.Un bloggers atât de experimentat ca tine sa se faca ca nu pricepe ma lasa cu un gust amar.Dar iata ca asa gasesc si eu raspuns la intrebarea dece e Romania varza…din cauza „formatorilor” de opinie.