Foto Facebook Prăvălia din Pleșcoi
Până când n-a răbufnit găleata cu reclamă la Prăvălia din Pleșcoi din Bacău, recunosc, n-am știut despre brandul ăsta decât că îs niște cârnați cunoscuți ca-covrigii de Buzău, curcanii de Agricola șamd. Covrigi de Buzău n-am mâncat niciodată și nici curcanii n-aveau 50-70 de kile, cum știau românii, pe vremea lu’ Ceașcă.
Prăvălia din Pleșcoi s-a deschis pe lângă unde stau eu și m-a interesat ce bunătăți au pe tarabă. Au, în sensul că arată bine, vânzătoarele-s amabile. Am citit cu atenție ce s-a scris în advertorialele publicate până acum, m-am așteptat la mai mult.
Înțeleg din publicitatea făcută că oile, vacile și porcii s-au sacrificat ca să avem pe masă ceva natural, fără soluție salină, cu mirodenii veritabile, chestii afumate cu fum de fag, nu injectate cu aromă de fum. Am luat de gust. Bă băiatule, îți sare capul de-atâta sare, simți cum vasele de sânge ți se îngustează și îmbătrânesc cu 10 ani! Îți ia foc gura de-atâta iuțeală, esofagul se zvârcolește în chinuri! Cel puțin pastrama de oaie nu e comestibilă decât în combinație cu tone de apă…
Nu simți că mănânci decât sare și iuțeală cu lingurița.
În curând va fi penurie, ocnele nu vor mai face față, toată sarea din munții României cred că se duce deja pe produsele Pleșcoi, iarna viitoare n-o să avem cu ce face deszăpezire.
Nici prea sărate, nici prea picante, după gustul meu. Deși „de gustibus…”. Drept e că n-am cerut nici „free samples”, și nici n-am negociat cu ei cam cât i-ar costa un advertorial.
Eu am cumpărat câte puțin din mai multe produse. Advertoriale am citit la alții, mi s-au părut minciuni sfruntate.
Dacă au atât de multă sare, mai bine cumpăr din supermarket la jumătate de preț.