Din nou, despre „risipa” cu Romanian Top Hits

Primăria alocă și în acest an 100.000 de euro pentru organizarea Romanian Top Hits. Prin tradiție, se găsesc suficienți cârtitori: ba că e prea mult, ba nu face, ba n-avem nimic de câștigat.

Nu există unitate de măsură, un simplu „mi se pare” este suficient ca să te bagi în seamă și să apari la gazeta morților ca apărător al banului public. La fel ca atunci când acuzi „pomana” subvențiilor pentru încălzire, a burselor școlare ori a premiilor pentru sportivi.

Lalaiala scumpa pe vreme de criza

(…) Dragos Stefan, consilier PER, a obiectat impotriva acestei cheltuieli exagerate si a precizat ca Bacaul are nevoi mai presante decât o manifestare cu o relativa audienta. El a subliniat ca e criza, prin urmare onorariul artistilor ar trebui sa fie mai mic. “Artistii vin aici si pentru a-si promova imaginea, nu doar pentru bani”, a spus ecologistul (…).
– sursa: Deșteptarea.

Sau

Bacauan Top Trist

(…)Daca punem la socoteala criminalitatea juvenila in crestere alarmanta (câtiva adolescentI au fost arestati in preziua bacalaureatului fiind acuzatI de tâlgarirea unor batrâne pe strada!) si lipsa unor alternative sigure-educative-civilizate de petrecerea a timpului liber, avem imaginea unui dezastru ce se prefigureaza in orizontul unui viitor foarte apropiat.

Consiliul Local a votat aruncarea a 100.000 de euro – vreo 4,5 miliarde de lei vechi – pentru o susa cu pretentii de mare gala a muzicii românesti. Iertati-ma, dar asta este parerea mea, argumentata din ceea ce am vazut cu ochii personali, dar si de cele citite prin reviste “de specialitate” sau pe blogurile cu asemenea preocupari.

(…)Unii consilieri, doritori sa se puna bine cu sefii, au glasuit despre avantajele de imagine. Care? Ca investitori n-au venit dupa vreo editie? Am ramas tot mai saraci, in fiecare an cu 100.000 de euro.
– sursa: Deșteptarea

Pe ce bază se fac afirmațiile astea? Ca să spui cu fermitate și vehemență că un eveniment nu contează trebuie să ai niște măsurători, ceva. Las la o parte ideea fixă că un spectacol trebuie să aducă investitori, ca și cum mult-pupatele în cur șușanele culte de la Ateneu, teatru și din expoziții l-au adus deja pe Rockefeller.

Eu, în felul meu, am măsurat succesul. Am scris anii trecuți – puțin, că nu mă dau în vânt după genul ăsta – dar toate textele au avut un trafic mare. Adică există un interes major pentru eveniment. Ce dacă alea-s cântărețe de play-back, ori pițipoance? Există public și pentru ele, după cum primăria Bacău a avut grijă să-i aducă și pe Gheorghe Zamfir, Radu Beligan ori Angela Gheorghiu. Alți oameni, alte gusturi, trebuie împăcată toată lumea.

Dacă te iei după unii ziariști și politicieni, primăria ar trebui să dea bani numai pentru romi, familii de iepuri cu mulți copii și evenimente „culte” de te doare mintea. Culmea, Deșteptarea-i plină de pupincurisme la adresa unor cocalari cu bani și ifose de pension!